Am spus ca nu voi face din blog-ul acesta un alt jurnal personal.

Dar cum sa nu o fac atunci cand exista evenimente in viata mea care imi starnesc niste reactii atat de puternice? Reactii violente prin schimbarile pe care le provoaca in inima mea, prin felul in care gandurile mi se rearanjeaza brusc, cauzand nedumerire si confuzie.

Azi dezamagirea e completa. Completa si dureroasa ca un cutit in spate. M-ai dezamagit. O banuiam de acum cateva saptamani, o intuiam, dar am refuzat sa cred. O farama din mine totusi avea incredere in capacitatea ta de a distinge intre ceea ce merita si ceea ce nu merita. Si totusi am banuit, am anticipat. Azi mi s-a confirmat.

Nu te mai cunosc. Nu vreau sa cunosc omul care esti in prezent. Vreau inca sa pastrez amintirea a ceea ce ai fost, amintirea persoanei pe care am cunoscut-o intr-o primavara luminoasa. Insa dezamagirea de azi a reusit sa darame complet imaginea despre cine credeam ca inca mai esti.

Azi mi-am dat seama cat de strain imi esti. Azi dezamagirea e completa. Azi sunt trista.

Advertisements