Tags

, , , ,


Am o foame de nedescris pentru citit în clipa de faţă.

De multă vreme îmi tot spun că am să continui (măcar) una din cele 3 (sau să fie 4?) cărţi pe care le am începute şi uitate prin tot felul de colţişoare ale camerei mele. Păcat de ele, că sunt cărţi bune. Ele nu m-au dezamăgit în niciun fel. Doar eu mi-am găsit n scuze de fiecare dată când mă zgândărea dorinţa de a parcurge câteva pagini.

Prea obosită. Prea ocupată. Poate mai bine un film cu un prieten. Poate un ceai cu o prietenă. Poate doar să ascult muzică şi să mă relaxez. Dar n-am mai văzut de mult timp un episod din serialul ăsta sau celălalt (mă uit acum, cât am timp, că apoi rămân prea mult în urmă… – mamă, ce stil avem de a ne păcăli singuri! Măcar de-am fi mai convingători, dar nici eu nu mă credeam pe mine când veneam cu scuze din ăstea 🙂 ).

Aseară am avut determinarea necesară să deschid cartea („Zile exemplare” – da, da, ştiu, sunt tot la ea, dar nu mai am mult până la ultima pagină) şi să citesc mai mult de 2 pagini (întotdeauna e nevoie de mai mult de două pagini pentru a deschide apetitul). Simţeam că mi se închid ochii de oboseală, dar nu renunţam la cuvintele „Zilelor exemplare”.  Intrasem într-un fel de transă, mă infiltrasem în universul personajelor şi ele nici nu-şi dăduseră seama, îşi continuau perindarea prin faţa mea de parcă aş fi fost transparentă. Asta e starea după care tânjeam, să simt că în jurul meu totul amuţeşte şi rămân doar eu şi universul imaginat de autor. Că am în mine o nerăbdare nebună şi abia mă abţin să nu dau pagina pentru a vedea ce se întâmplă în continuare, ce cuvinte frumoase a mai aşternut autorul, înainte chiar de a termina de citit ceea ce am în faţa ochilor acum.

Apetitul pentru cărţi trebuie alimentat constant. Cu cât consumi mai mult, cu atât ţi-e mai foame. Bineînţeles că există pericolul de a începe să consumi „junk food”, de aceea e nevoie şi de mare atenţie în alegerea cărţilor cu care îţi hrăneşti mintea. Nu orice bestseller este şi best quality.

Advertisements