Tags

, , , , , ,


Mai ţii minte noaptea aceea? Ne ascunsesem la căldură, în fortul nostru construit din pături. Era târziu, dar ţie nu-ţi era somn. Erai bine-dispus – atât de bine-dispus încât lăsaseşi jos scutul tău. (Cum care scut? Ştii tu prea bine, copilule, cel pe care îţi negai şi ţie însuţi că l-ai avea)

Te-ai întors către mine.

Hai să povestim.

Despre ce?

Nu ştiu.

M-am strecurat uşor din siguranţa fortului nostru moale şi călduros. Când m-am întors, mă priveai nedumerit prin întunericul din cameră. În mână aveam un caiet. Nimic neobişnuit din exterior. Dar aveai să afli că aparenţele sunt amăgitoare.

Mai ţii minte acea noapte când feriţi de lume, în fortul nostru impenetrabil din pături, ţi-am citit poezii şi am rostit cuvinte pe care nimeni altcineva nu le-a mai auzit?

Plouă. De atâta vreme plouă încât am uitat că e vară. Mă încearcă melancolii tomnatice şi îmi doresc să mă ascund sub pături, să scriu şi să-ţi citesc versuri care să-ţi încălzească sufletul şi să-ţi lumineze drumul.

Încă nu e toamnă, nu?

Advertisements