Tags

, , , , ,


Unele lucruri nu se schimba niciodata. Iti doresti, speri din toata fiinta ta, visezi sa observi o cat de mica miscare in alta directie, aproape ajungi sa o vezi cu adevarat. De parca n-ai fi auzit de miraje in desert! Dar dorinta si realitatea pot deveni doua puncte intre care se intrepune o distanta prea mare pentru a construi un pod.

Degeaba speri tu schimbare din partea celuilalt. Oamenii, fiinte sociale, suntem totusi o gasca de individualitati – adica de fiinte egoiste in adancul nostru. Eu n-am sa ma schimb pentru tine. Tu, nici atat pentru mine. Ma voi schimba pentru ca asa vreau eu. Iar daca asta te influenteaza si pe tine, e doar un factor suplimentar. Tu ai putea fi catalizatorul, dar nu vei fi substanta declansatoare. Vointa. Mereu vointa proprie si liberul arbitru – blestemul asta al umanitatii. De aici pleaca totul.

Am impresia ca de cele mai multe ori asta e elementul care ne lipseste pentru a fi fericiti – putina vointa si nimic mai mult decat o farama de curaj.

Advertisements